Instanța notează felul elaborat în care frații Becali au inițiat și dezvoltat activitățile ilicite privind obținerea de bani ilegali din transferuri de jucători, perioada lungă de timp și numărul mare de fapte comise astfel, dar și contribuția esențială a lui Cristi Borcea prin prisma funcției sale.
În privința lui Gheorghe Popescu, instanța avut în vedere „cariera sportivă de excepție a acestuia”, faptul că a acoperit o parte din prejudiciu, dar și că a fost atras în activitatea infracțională de Ioan Becali, notează Curtea de Apel București (CAB) în motivarea deciziei sale, din 12 noiembrie 2012, dată publicității vineri, prin care i-a condamnat pe George Copos, principal acționar al FC Rapid, Jean Pădureanu, președintele clubului Gloria Bistrița, Mihai Stoica, în prezent managerul general al FC Steaua, Cristian Borcea, fostul președinte executiv al FC Dinamo, și alte patru persoane.
„La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate se va ține seama de criteriile prevăzute de articolul 72 din Codul penal și anume limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege incriminatoare, împrejurările concrete în care faptele au fost săvârșite, gradul ridicat de pericol social ce caracterizează astfel de fapte, rolul și contribuția fiecăruia dintre inculpați în activitatea infracțională, rezultatul produs, poziția procesuală adoptată pe parcursul procesului penal”, consemnază judecătorii CAB în decizia de condamnare a celor opt oameni de fotbal.
În privința lui Ioan Becali, Cristian Borcea și Victor Becali, instanța a avut în vedere „perioada foarte întinsă a activității infracționale, numărul mare al actelor materiale cu referire la toate infracțiunile săvârșite în formă continuată, valoarea extrem de mare a prejudiciului cauzat și împrejurările concrete ale faptelor, reținând din acest punct de vedere modalitatea foarte elaborată în care inculpații au conceput și pus în aplicare planul infracțional, faptul că inculpatul Becali Ioan a fost inițiatorul și principalul beneficiar, împreună cu Becali Victor, al acestei activități ilicite, în cadrul căreia inculpatul Borcea Cristian a avut o contribuție esențială, determinată de funcțiile de conducere deținute la clubul Dinamo București”.
Despre Gheroghe Copos, Mihai Stoica, Jean Pădureanu și Gheorghe Nețoiu instanța notează că „au deținut poziții importante în cadrul cluburilor de fotbal pe care le-au prejudiciat prin faptele de înșelăciune, cu mult peste limita de 200.000 de lei, însă aceștia, precum și inculpatul Gheorghe Popescu, au avut o activitate infracțională mai redusă decât cea a inculpaților Ioan Becali, Cristian Borcea și Victor Becali”.
Curtea ține seama și de faptul că Jean Pădureanu are o vârstă înaintată și o stare de sănătatea precară, a acoperit o parte din prejudiciu, iar, prin declarațiile sale, a contribuit la stabilirea situației de fapt, chiar dacă acestea au fost ezitante.
În cazul lui Gheorghe Nețoiu, judecătorii au luat în considerare împrejurarea că a fost implicat doar în realizarea unui singur transfer, dar și că acesta a deschis un cont cu suma de 116.064 de lei asupra căreia s-a instituit măsura popririi în vederea recuperării prejudiciului.
CAB a avut în vedere timpul scurs de la comiterea infracțiunilor, „faptul că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, dar și împrejurarea că sumele de bani obținute prin săvârșirea infracțiunilor ar putea fi recuperate parțial, prin valorificarea bunurilor asupra cărora s-au instituit măsuri asigurătorii”.
„Evaluând coroborat aspectele reținute în detrimentul și în beneficiul inculpaților, Curtea apreciază că se impune reținerea de circumstanțe atenuante, conform articolului 74 alineatul 2 din Codul penal, față de toți inculpații, precum și a celor prevăzute de articolul 74 litera a din Codul penal în privința inculpaților Popescu Gheorghe și Pădureanu Jean”, se mai arată în motivarea instanței.
În raport de aceste criterii, Curtea le-a aplicat fraților Becali și lui Cristi Borcea pedepse orientate spre maximul noilor limite stabilite ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante, lui Copos și Stoica spre mediu, iar celorlalți oameni de fotbal la minimul acestor limite.
„Natura faptelor, împrejurarea și modalitatea în care au fost comise, duc la concluzia unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală astfel că, potrivit articolului 71 din Codul penal, se impune interzicerea exercitării acestor drepturi de către inculpați( cu excepția dreptului de a alege), pe durata executării pedepsei principale” mai arată judecătorii, care notează că „din aceleași considerente, având în vedere și dispozițiile articolului 65 alineatul 2 din Codul penal, pe lângă aceste drepturi, va interzice inculpaților și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-au folosit pentru săvârșirea infracțiunilor , atât ca pedeapsă complementară cât și accesorie”.
„Având în vedere aspectele reținute cu prilejul individualizării judiciare a pedepselor, Curtea apreciază, în privința inculpaților Popescu Gheorghe, Pădureanu Jean și Nețoiu Gheorghe, că scopul pedepsei, așa cum este reglementat la articolul 52 din Codul penal, poate fi atins și fără privarea de libertate a acestora, suspendarea executării în condițiile articolul 861 din Codul penal, fiind suficientă pentru atenționarea și responsabilizarea inculpaților, în scopul evitării săvârșirii unor noi fapte similare”, mai arată instanța.
Curtea de Apel București a decis, în 12 noiembrie 2012, condamnarea lui George Copos, principal acționar al FC Rapid, la cinci ani de închisoare și interzicerea unor drepturi pentru patru ani pentru înșelăciune în formă continuată. Copos a mai primit un an și șase luni pentru evaziune fiscală. În sentința dată, judecătorii au reținut, în fiecare caz, pedeapsa cea mai mare, respectiv cinci ani de închisoare cu executare pentru George Copos.
Președintele clubului Gloria Bistrița, Jean Pădureanu, a primit trei ani de închisoare și trei ani interzicerea unor drepturi, pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, decizie cu suspendare timp de cinci ani. Pădureanu a mai primit două pedepse de doi ani pentru spălare de bani și încă una de trei ani pentru înșelăciune în formă continuată, iar pentru evaziune fiscală încă un an și jumătate de închisoare.
Fostul vicepreședinte al clubului Oțelul Galați, Mihai Stoica, în prezent managerul general al FC Steaua, a fost condamnat la patru ani cu executare și interzicerea unor drepturi pentru trei ani, pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. El a mai primit două pedepse cu închisoare de doi ani pentru spălare de bani.
Fostul președinte executiv al FC Dinamo, Cristian Borcea, a fost condamnat la șapte ani de închisoare și interzicerea unor drepturi timp de șase ani, pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. El a mai primit un an și nouă luni de închisoare pentru evaziune fiscală și a mai primit două pedepse a câte doi ani și jumătate pentru spălare de bani.
La rândul său, pe lângă cei opt ani de închisoare cu executare și șapte ani de interzicere a unor drepturi pentru înșelăciune, fostul impresar Ioan Becali a mai fost condamnat la un an și nouă luni pentru evaziune fiscală și a mai primit două pedepse a câte doi ani și nouă luni pentru spălare de bani.
La rândul său, fratele acestuia, Victor Becali, pe lângă cei șapte ani de închisoare cu executare și șapte ani interzicere a unor drepturi, pentru înșelăciune, a mai primit un an și nouă luni pentru evaziune fiscală și două pedepse a câte doi ani și nouă luni pentru spălare de bani.
Fostul internațional și impresar Gheorghe Popescu a primit trei ani de închisoare și interzicerea unor drepturi timp de doi ani, pentru înșelăciune, decizie cu suspendare timp de cinci ani. El a mai fost condamnat cu câte un an pentru evaziune fiscală și spălare de bani.
Fostul acționar al FC Dinamo, Gheorghe Nețoiu, a fost condamnat la trei ani de închisoare și interzicerea unor drepturi timp de doi ani, pentru înșelăciune, decizie cu suspendare timp de cinci ani. Nețoiu a mai primit pedepse de câte un an pentru evaziune fiscală și spălare de bani.
Inițial, Tribunalul București i-a achitat, în 3 aprilie, pe toți cei opt inculpați din dosarul transferurilor de jucători.
Decizia însă a fost contestată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție la Curtea de Apel București.
Cei opt oameni de fotbal au fost deferiți justiției în 2 octombrie 2008, de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, în legătură cu efectuarea de tranzacții ilegale la transferurile unor fotbaliști către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului și de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.
În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbaliști români efectuate de la cluburile Dinamo București, Rapid București, Gloria Bistrița și Oțelul Galați către cluburi din străinătate, în perioada 1999 – 2005.
Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca – realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid București la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire – de la clubul Oțelul Galați la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra – de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea – de la clubul de fotbal Gloria Bistrița la VfB.Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea – de la Dinamo București (împrumutat la FC Argeș Dacia Pitești) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat – din februarie 2001, de la Dinamo București la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara – din iulie 2001, de la Dinamo București la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea – din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean – din august 2003, de la Gloria Bistrița la Panathinaikos Atena, Florin Bratu – din septembrie 2003, de la Rapid București la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa – de la Dinamo București la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 și Adrian Mihalcea – din iulie 2005, de la Dinamo București, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.
Mediafax
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER